Ghinion cu carul (I)

IMG_2661
Încă nu îmi dau seama cum de mai funcționează

În urmă cu un an se întâmpla cea mai mare catastrofă din viața laptopului meu.

Mai toată lumea intra în vacanța de vară. Eu încă mai aveam de scris. Îmi amintesc că era o săptămână extrem de plină iar eu și laptopul meu făceam cel mai bun cuplu. Ce iubit, ce relație, ce vacanță sau relaxare în fața monitoarelor? Prea nu erau de mine atunci. Îl deschideam dimineața și se închidea singur noaptea târziu când nu mai putea. Între timp veneam și plecam din fața lui. El mă aștepta răbdător în fiecare zi.

Era seară târziu și un text trebuia trimis urgent până la miezul nopții. În timp ce mă jucam cu îngerii inspirației mele (era un subiect fain, îmi plăcea să scriu la el și abia așteptam să trimit articolul spre publicare), am făcut o pauză să beau apă.

Nu îmi mai amintesc când și de unde cumpărasem bidonul ăla de 5 litri de apă plată dar știu sigur unde am vărsat jumătate din el.

Cumva, fiindcă nu sunt vreo ființă cu superputeri, l-am scăpat. Fix pe tastatura laptopului meu deschis. Pagina de Word cu articolul meu aproape  terminat a dispărut instantaneu și a fost înlocuită cu un click și un ecran negru. Cu stupoarea mea în fundal. Și probabil cu câteva blagosloviri finuțe la adresa neatenției mele de moment.

Am stat pentru câteva secunde să mă dumiresc ce s-a întâmplat. Eram singură în cameră. Iar cel mai probabil mai mult de jumătate de cămin era deja în vacanță.  Eram captivă într-o liniște de mormânt.

Prin cap îmi trecea numai gândul că se face doișpe și articolul meu nu e salvat și trimis. Ulterior, am renunțat să mă gândesc la el când am realizat că altceva e mai grav.

monitor-second-hand-nec-multisync-ea241wm-bk-1920x1200-24-inch-wide-2797Mă vedeam deja zapând pe siteuri precum ABD Computer după un alt laptop. Nu mă gândeam însă la problema banilor, pe care oricum nu aveam cum să îi fac într-un timp atât de scurt. Tot ce voiam e să mă văd cocoțată online pe vreun site și să comand altul.

Credeam că al meu e de aruncat pe geam și exact asta eram tentată să fac cu el. Am fost ajutată însă în cel mai scurt timp să scurg toată apa din el, după ce în prealabil a fost desfăcut bucăți-bucățele.

Când l-am auzit cum se deschide finuț după vreo două ore, mă simțeam ca și cum eram salvată și ridicată încet din iadul laptopurilor scurtcircuitate. Nici până în ziua de azi nu îmi dau seama cum de încă mai funcționează. Sau, mai simplu, cum Dumnezeu de mai rezistă vreun lucru întreg prin preajma mea?

Sursă foto: repaircomputeredinburgh, ABDcomputer.ro

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s